Ruinele bisericii fostei mănăstiri Baldovineşti


Categorie: Ruine
Perioada: sec. XVII
Importanta: A
Cod LMI: TR-II-m-A-14274
Adresa: La marginea de N a localităţii
Localitate: sat BALDOVINEŞTI; comuna CIOLĂNEŞTI
Judet: Teleorman
Regiune: Muntenia

Imagini

Nu exista imagini

Imagini de arhiva

Nu exista imagini de arhiva
 

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate


Descrieri/Comentarii

emilia / 20-Dec-2009

Biserica ruinata de la marginea satului Baldovinesti a fost datata in lipsa oricarui document sau inscriptii, de catre arheologii Voica Maria Puscasu si Ion Dumitrescu, dupa criterii stilistice, in perioada domniei lui Matei Basarab. Anterior semnalarii lor, biserica fusese mentionata in 1898, in Marele Dictionar Geografic al Romaniei, ca "fosta manastire pe vremuri", aflata "in cea mai completa ruina". Planul este dreptunghiular, cu absida pentagonala putin decrosata. In fata pronaosului se ridica un pridvor de zidarie, ale carui amorse se mai cunosc inca in zidul pastrat al bisericii, impreuna cu pornirea arcadelor sale laterale si cei doi pandativi estici. Aceste elemnte sustin datarea bisericii in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, sau chiar la sfarsitul sau. Pronaosul era acoperit cu o calota sferica, singura bolta pastrata fragmentar, rezemata pe arce late, terminate in consola. El este surmontat de un turn-clopotnita de sectiune octogonala, cu opt ferestre, sprijinit pe o foarte inalta baza patrata, decorata cu o cornisa din aceeasi zimti marunti regasiti si la dubla arhivolta care marcheaza ferestrele octogonului cu doua retrageri succesive si deschideri semicirculare. Naosul a fost acoperit cu o calota sferica pe pandativi, rezemata pe patru arce mari, care continuau spre vest sub forma unor pilastri de colt, iar spre est se terminau in consola. Altarul purta obisnuita semicalota. Ca unic decor exterior, corpul bisericii era incins cam la un sfert din inaltimea sa in zona superioara, de un brau lat, alcatuit dintr-un tor masiv de caramida special profilata, flancat de doua siruri de dinti mari de fierastru. Soclul este ascuns de pamantul din jur care acopera vechiul nivel de calcare, iar cornisa a disparut o data cu prabusirea boltilor si a partilor superioare ale zidurilor.

( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )